Unghere și cotloane, de Jessica Lawson

Despre ce e vorba în Unghere și cotloane

Tabitha Crum are aproape 12 ani și locuiește împreună cu părinții ei oribili. Aceștia nu au nici o afecțiune pentru fiica lor. Tabitha stă în mansardă, curăță, gătește și face toate treburile casei, sperând ca astfel să câștige atenția și dragostea părinților. Aceștia sunt însă interesați de altceva. Ei vor să se îmbogățească și să urce pe scara socială a burghezilor din Londra. Dar pentru că acest lucru se dovedește aproape imposibil și totodată pentru că desfășoară ceva activități ilegale, părinții Tabithei se hotărăsc să părăsească definitiv Londra. Ei vor să meargă în Spania și să-și abandoneze fiica într-un orfelinat.

Dar Tabitha primește o invitație misterioasă de la contesa de la Windermere de a petrece un weekend la castelul său. Iar atunci lucrurile se schimbă. Părinții ei sunt foarte entuziasmați și hotărăsc să-și amâne plecarea. Așa ajunge Tabitha, împreună cu alți cinci copii norocoși și părinții acestora, la contesa bogată, excentrică, binecunoscută pentru generozitatea și actele sale caritabile, dar și pentru trecutul său dubios.

După ce ajung la conacul impunător în care se petrec lucruri inexplicabile, copiii descoperă că Înălțimea Sa, contesa, ascunde un secret teribil, dar și că părinții lor nu au fost sinceri cu ei într-un subiect extrem de important. Și cum asta nu ar fi suficient de grav, la conac încep să se petreacă lucruri stranii, iar copiii încep să dispară unul câte unul.

Mare amatoare de romane polițiste, Tabitha face pe detectivul și încearcă să rezolve misterele din casa fantomatică.  Ea ajunge să descopere secretele întunecate ale locuitorilor conacului, avându-l ca asistent pe animalul ei de companie, șoricelul Pemberley.

De ce o recomand 

Unghere și cotloane este o poveste cu multă acțiune, ceea ce cu siguranță prinde la copii. Ritmul este alert, iar capitolele se termină tot timpul cu un mic mister, astfel încât să te facă să nu te mai poți opri din citit.

Scenariul este bine gândit și destul de puțin predictibil, ceea ce este un plus. De multe ori la genul acesta de romane, pe la mijlocul cărții încep să-mi cam dau seama ce va urma, dar acum nu a fost cazul. Doar finalul este cumva, cel așteptat, dar asta nu deranjează. Sunt multe răsturnări de situații care îi vor încânta pe copii. Suspansul îi va ține în priză și-i va face să se întrebe ce se va mai întâmpla în continuare.

Personalitățile personajelor sunt foarte bine conturate și empatizezi foarte bine cu ele.

Mi-a plăcut mult de Tabitha, care este un model pozitiv pentru copii, din mai multe puncte de vedere. Ea încearcă tot timpul să vadă partea bună a lucrurilor, se încurajează singură, este curioasă și se poartă frumos cu ceilalți. Este atât o fire sensibilă, cât și analitică. Îi place foarte mult să observe și să analizeze și întotdeauna caută soluții. Este un caracter bun, un exemplu de la care copiii pot învăța foarte multe.

Recomand cu drag cartea Unghere și cotloane, e perfectă pentru amatorii de aventură și mistere, de la 9 ani în sus!

Lectură plăcută!

Citește și 10 cărți copii 9-10 ani de citit în vacanță