Un tron întunecat continuă povestea care m-a fascinat în Trei coroane îndepărtate. Reginele se întorc, mai puternice și mai dornice de răzbunare, iar lupta de-abia acum începe!
Festivalul de la Beltane trebuia să fie momentul de glorie al Mirabellei. Toată lumea se aștepta ca ea să fie regina triumfătoare, regina care merita coroana Insulei Fennbirn. Toți sorții erau de partea ei, însă Arsinoe a declanșat dezastrul. Nimic nu va mai fi la fel! Reginele nu mai sunt niște copile aruncate fără voia lor în luptă, acum sunt mai motivate ca oricând să se elimine reciproc. O dată început Anul Ascensiunii, surorile se întâlnesc față în față, iar haosul se dezlănțuie!
Katherine cea plăpândă și care, în primul volum nu prea a avut un rol demn de o regină toxică, acum ne ia ochii și ne face să ne înfiorăm. Mai puternică, mai toxică, mai malefică, Katherine preia controlul. După ce s-a întâmplat la Domeniul Breccia, Katherine pe care o știam nu mai există. Regina Moartă-Vie, așa cum este denumită acum, este extrem de hotărâtă să devină Regina Încoronată și este dispusă să plătească orice preț pentru asta.
Arsinoe cea fără de har și-a găsit în sfârșit harul, dar nu este acela pe care-l aștepta. Învață însă să-l folosească totuși în avantajul ei și acum este mai puternică. Tot mai folosește magia joasă, tot mai este ajutată de Jules, cea mai puternică naturalistă, dar parcă Arsinoe a evoluat, s-a mai maturizat.
Mirabella cea puternică își dă seama că sentimentalismul nu are ce căuta în lupta pentru coroană. Încearcă să le urască pe cele două surori și uneori aproape că îi iese. Mi s-a părut că personajul Mirabellei trece pe un plan secund, autoarea punându-le în prim plan pe celelalte regine. Și rolul celorlalte personaje crește, în special cel al lui Jules și al lui Billie.
Este Un tron întunecat la fel de bun ca primul volum?
Pot să spun că e chiar mai bun. Dacă în primul volum ritmul mi s-a părut alert, acest al doilea volum mi s-a părut și mai intens. Evenimentele se succed cu o repeziciune fantastică și sunt o mulțime de răsturnări de situație șocante, care te țin într-o tensiune permanentă. Pot spune că există acțiune din primele rânduri și până la finalul care te lasă cu gura căscată.
Katherine e într-adevăr malefică și acest volum este pe deplin al ei. Lumea întunecată și otrăvitoare pe care o creează ea este de-a dreptul înfricoșătoare. Dar asta face cartea să fie mai captivantă, imposibil de lăsat din mână. Efectiv nu te poți opri din citit. Mi-a plăcut extrem de mult și acest volum și, chiar dacă povestea, subiectul și personajele sunt întunecate și brutale uneori, balanța se echilibrează pentru că este inserată cu doze de prietenie, curaj, loialitate și chiar dragoste. Sunt și pasaje foarte emoționale, așa că nu vă veți plictisi nici o clipă.
Un tron întunecat este o carte superbă, foarte bine scrisă, care-ți rămâne întipărită multă vreme. Îmi va fi tare greu să mă deconectez de la lumea crudă și fascinantă creată de Kendare Blake. Și cu siguranță va fi un chin îngrozitor să aștept și traducerea volumului trei. Sper din toată inima ca Editura Corint să nu ne lase să așteptăm foarte mult continuarea!
Lectură plăcută!
Citește și: Regatul celor Malefici, de Kerri Maniscalco
Lasă un răspuns