Simon este o carte superbă, care îți merge direct la suflet. O povestitoare extraordinară, Narine Abgarian reușește să te prindă de la primele pagini și să te poarte într-o poveste profundă și emoționantă. Romanul explorează teme universale precum dragostea, pierderea și puterea legăturilor umane și este genul de carte care rămâne cu tine mult timp după ce ai terminat-o.
Simon, de Narine Abgarian – scurt rezumat
Simon a fost toată viața lui un afemeiat notoriu. A iubit femeile și nu s-a sfiit să le arate. Tot satul a știut de amantlâcurile sale, inclusiv nevasta, Melania, însă acest lucru nu l-a împiedicat pe Simon să-și vadă nestingherit de poveștile lui de dragoste. Melania s-a resemnat demult cu aventurile bărbatului, dar totuși, câteodată, de ochii lumii, mai trăgea câte un scandal cu cești și farfurii sparte, pe care le punea dinainte deoparte pentru că erau ciobite și trebuiau oricum aruncate.
Fiind un om bun la suflet și o ”companie veselă”, toată lumea îl îndrăgea pe Simon, dovadă că moartea lui a stârnit mare tristețe printre săteni. Acum, la căpătâiul său s-au adunat mulți oameni, inclusiv marile amoruri ale sale, patru femei cărora bărbatul le-a schimbat viața: Văduva Silvia, femeia internată la un spital de psihiatrie de către soțul său, fără dreptul de a-și mai vedea fiica; Eliza, fata modestă și tandră, dar umilită și trădată de soțul său; frumoasa Sofia, măcinată de numărul sarcinilor pierdute și Susanna, prima dragoste a lui Simon, fata cu o copilărie nefericită și o adolescență marcată de un eveniment tragic.
Poveștile de viață ale celor patru femei sunt răscolitoare, emoționante, înduioșătoare. Fiecare are o viață tristă, plină de încercări, însă iubirea lui Simon le schimbă soarta și le dă un nou sens de a trăi.
De ce recomand Simon – cartea de Narine Abgarian?
Simon este genul de carte pe care nu vrei s-o termini niciodată. Este o poveste atât de frumos scrisă, încât nu poți s-o lași din mână.
Mi-a plăcut totul la această carte. Am apreciat modul indirect de a crea un personaj – pe Simon – prin prisma poveștilor de viață a celor patru femei. Am adorat stilul de a povesti al autoarei, felul în care a îmbinat duritatea vieții, cu duioșia iubirii și ironia unor situații. Mi-a plăcut umorul pe care l-a presărat printre rânduri și felul în care a reușit să redea cu acuratețe viața la sat, cu toate realitățile sale: superstițiile, gura lumii, preconcepțiile și greutățile de zi cu zi. Totul este natural, poveștile curg ușor și personajele sunt extrem de bine construite, foarte reale.
De fapt, cartea nu este deloc despre Simon, ci este despre toate femeile rănite, umilite sau neîmplinite, care trăiesc cu o durere profundă în suflet și o povară îngrozitoare pe umerii lor. Este despre faptul că iubirea este cea care ne salvează de la o viață banală, plină de orori și greutăți. Simon s-a nimerit în viața acelor femei la momentul potrivit, atunci când ele aveau cea mai mare nevoie de o gură proaspătă de oxigen. Iubindu-le, Simon le-a redat demnitatea femeilor din viața lui, le-a vindecat sufletul rănit și le-a salvat de la o viață nefericită și ternă.
Ca un bonus, mi-a plăcut și faptul că la final, autoarea ne oferă și punctul de vedere al lui Simon, ne.
O minunăție de carte acest roman Simon, de Narine Abgarian. Recomand cu mare, mare drag!
Romanul este câștigător al premiului Bolșaia Kniga 2021 – Premiul cititorilor. O altă carte premiată, deosebit de frumoasă pe care ți-o recomand este: Trandafirii din Mexic: o lecție de istorie și mai ales de viață
Lasă un răspuns