Povestește-mi ceva, de Sharon Creech

Povestește-mi ceva este povestea lui Sal, Salamanca Tree Hiddle, o fată de treisprezece ani care porneşte într-o călătorie cu maşina, împreună cu bunicii ei. Cei trei străbat America de la est la vest în căutarea mamei lui Sal, care a plecat de-acasă acum un an și, în mod inexplicabil, nu s-a mai întors. Sal trăiește cu speranța ca, la finalul călătoriei, se va întâlni cu mama ei și o va convinge să se întoarcă acasă.

Pentru că drumul e lung și pentru ca timpul să treacă mai repede, bunica o roagă pe Sal să-i povestească ceva. Și așa începe Sal să povestească despre Phoebe, prietena ei, a cărei mamă a dispărut și ea de-acasă, la fel de inexplicabil, despre doamna Margaret Cadaver, femeia misterioasă pe care tatăl ei o vizitează foarte des după dispariția mamei sale, despre Ben, băiatul de care Sal se îndrăgostește, dar și despre mama ei și despre viața pe care o avea înainte de dispariția acesteia. Povestea este plină de mistere, care se vor dezlega puțin câte puțin, pe măsură ce Sal și bunicii ei se apropie de destinație.

Povestea este construită pe trei planuri (călătoria cu bunicii, povestea lui Phoebe și viața lui Sal dinainte de dispariția mamei). Aceste povești sunt ca niște piese de puzzle care, la finalul cărții, se îmbină perfect și formează o imagine completă. Nu vreau să vă spun prea multe despre Phoebe și despre biletele misterioase pe care le găsește pe veranda casei sale. Nu vreau să vă spun despre nebunul pe care cele două fete îl tot întâlnesc prin oraș, despre ciudata doamnă Partridge, bătrâna vecină oarbă a lui Phoebe și despre ce legătură au toate acestea între ele… Nu vreau să vă spun pentru că aș strica tot farmecul. Și pentru că v-aș lipsi de satisfacția imensă de a descoperi voi înșivă misterele și tâlcul poveștii.

De ce recomand Povestește-mi ceva

Povestește-mi ceva este o minunăție de carte! Am citit această carte având un nod în gât pe tot parcursul poveștii. Am citit-o pe nerăsuflate, efectiv nu am putut-o lăsa din mână! Este o poveste scrisă atât de bine, de o sensibilitate profundă, o poveste care te face să treci printr-un carusel de emoții și de trăiri sufletești.

Am simțit prin toți porii durerea incredibil de mare din sufletul lui Sal și lupta ei continuă de a înțelege dispariția mamei. Am simțit tristețea sfâșietoare a tatălui lui Sal, dar și iubirea enormă pe care o nutrește mama pentru Sal. Am simțit dragostea frumoasă dintre cei doi bunici și fluturii din stomac ai lui Sal datorați iubirii adolescentine pe care i-o poartă lui Ben.

Mesajul transmis de autoare, așa cum l-am simțit eu este că aceasta e de fapt viața: cu bucurii sau tristeți, cu lucruri frumoase sau urâte, cu oameni buni sau răi.

Viața este un dar și ea merge mai departe, indiferent de ce (ni) se întâmplă. Noi trebuie să învățăm să ne bucurăm de viață. Trebuie să primim acest dar așa cum se cuvine, să trăim și să prețuim fiecare moment pe care-l petrecem cu persoanele dragi.

Mi-a plăcut enorm această carte și o recomand cu mare, mare drag. Vă previn însă că veți plânge, veți râde, vă veți bucura și veți rămâne pe gânduri!

La fel de sensibilă și fermecătoare este și Ivan cel fără de seamăn, de Katherine Applegate, v-o recomand!

Lectură plăcută!