Sunt cărți pe care le citești și pe care le uiți în momentul în care ai dat ultima pagină. Pe de altă parte, sunt cărți care îți rămân în minte mult timp după ce le-ai terminat, cărți care te inspiră și care te fac să privești viața cu alți ochi. Trilogia Kingsbridge face parte din ultima categorie. După Stâlpii Pământului, cartea care a uimit o lume întreagă, Follett revine cu un al doilea volum la fel de fascinant ca primul. O lume fără sfârșit este o carte pe care o vei citi cu sufletul la gură.
Despre ce este vorba?
Acțiunea este plasată în secolul al XIV-lea, între anii 1327-1361. La două secole după ce locuitorii din Kingsbridge au terminat construcția faimoasei catedrale, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Conflictele religioase sunt la fel de puternice, lupta pentru putere este la fel de aprigă, iar viața oamenilor de rând este asemănătoare cu cea a strămoșilor lor din secolul al XII-lea. Comerțul cu lână a rămas unul din principalele moduri de a-și câștiga existența al locuitorilor din Kingsbridge, Biserica își exercită mai departe influența asupra vieții în oraș, iar nobilii fac în continuare legea după bunul plac.
Personajele din O lume fără sfârșit sunt descendenți ai lui Tom Constructorul, Jack și Aliena și seamănă foarte mult cu predecesorii lor. Merthin tâmplarul îi ia locul lui Jack Constructorul, Caris îi ia locul frumoasei Aliena, iar în locul înfricoșătorului William îl avem de data aceasta pe nemilosul Ralph. Gwenda este un personaj original și reprezintă unul dintre cele mai puternice caractere din acest roman. Follett nu i-a găsit un înlocuitor demn starețului Philip, prin urmare actualul stareț, Godwyn, nu se ridică deloc la nivelul său. În rest, scenariul este aproape același: nobili corupți, călugări păcătoși, căsătorii aranjate, violuri, violență și dragoste cât cuprinde.
Dacă în prima parte a romanului, acțiunea se învârte în jurul construirii podului de piatră din Kingsbridge, în partea a doua, Follet acordă o importanță deosebită molimei care s-a abătut asupra întregii lumi în secolul al XIV-lea, și anume ciuma. Este interesant de urmărit cum a schimbat Moartea Neagră viața oamenilor din acel secol, care au fost metodele prin care oamenii au luptat cu molima și care au fost implicațiile la nivel social.
De ce recomand O lume fără sfârșit?
Chiar dacă O lume fără sfârșit seamănă foarte mult cu Stâlpii Pământului, cartea nu dezamăgește. Acțiunea este la fel de captivantă, iar povestea este foarte bine scrisă. Talentul lui Follett de a îmbina faptele istorice cu ficțiunea este fantastic, iar rezultatul este o poveste bine închegată și extrem de credibilă. Follett reușește să facă un portret detaliat al Evului Mediu târziu, fiind ajutat de o documentare istorică serioasă.
Este o oportunitate foarte bună pentru cititori de a afla câteva lucruri interesante despre începuturile medicinei, de exemplu despre cum tratau călugării rănile cu cataplasme din bălegar de pasăre sau cu scurgerea de sânge. De asemenea, vei citi cu înfrigurare cât de ușor era să acuzi o femeie de vrăjitorie și cât de mari erau discriminările de gen. Din acest punct de vedere, cartea este o adevărată lecție de istorie.
Ca și concluzie, O lume fără sfârșit este o carte fascinantă, asemenea primului volum al trilogiei Kingsbridge. Este o adevărată plăcere s-o citești, te captivează și te cucerește de la prima până la ultima pagină. O recomand cu mare drag!
Lectură plăcută!
[…] Citește și continuarea volumului, O lume fără sfârșit! […]