Istorie falsă, de Otto English

Istorie falsă este scrisă de scriitorul și jurnalismul britanic Andrew Scott, sub pseudonimul Otto English și dezbate unele dintre cele mai mari minciuni ale istoriei.

Cele zece minciuni ale istoriei:

1. Winston Churchill a fost cel mai mare prim‑ministru britanic
2. Anticii credeau că Pământul este plat
3. Marea Britanie ar fi putut pierde războiul
4. Familia regală este germană
5. Curry vine din India
6. Aztecii au fost măcelăriți de conchistadori
7. Abraham Lincoln credea că „toți oamenii sunt creați egali“
8. Hitler a fost un artist ratat
9. Dacă Napoleon ar fi câștigat, am fi vorbit cu toții franceza
10. Genghis Han a fost un barbar nemilos.

Istorie falsă: de ce merită citită?

Istorie falsă este o carte ce pune sub semnul întrebării mai multe evenimente ”mari” ale istoriei. De la mituri ale celui de-al Doilea Război Mondial și până la minciunile politicienilor din ziua de azi, Otto English ne arată cum istoria este manipulată în favoarea unei anumite categorii de oameni. Un citat edificator, care poate fi considerat motto-ul cărții este:

”Narațiunea dominantă a istoriei din ultima o mie de ani a fost dictată de ”poporul dominant”, ceea ce înseamnă că a fost scrisă de bărbați albi, despre bărbați albi, pentru bărbați albi.”

Pornind de la 10 minciuni ale istoriei, autorul tratează subiecte dificile precum: pericolul naționalismului, credința în superioritatea unei rase sau a unui popor și discriminarea.

Iată câteva aspecte dezbătute de autor, care fac cartea extrem de interesantă de citit:

Nu există sânge albastru și nici aristocrație adevărată

Până la urmă toți avem aceeași strămoși, ”locuitori ai peșterilor Paleoliticului.” Diferența este că unii s-au autointitulat ca ”fiind de origine divină” și s-au autoproclamat regi, iar ceilalți au înghițit povestea. Unii și-au cumpărat titluri nobiliare, iar nepoții și strănepoții lor au devenit aristocrați, cei de ”clasă superioară”. Autorul ne amintește cum unul din personajele piesei ”O femeie fără importanță ” a lui Oscar Wilde îl sfătuiește pe un altul să studieze originile aristocrației engleze deoarece: ” Este cea mai bună operă de ficțiune realizată de englezi.”

Manipularea oamenilor începe încă din copilărie și literatura pentru copii poate contribui la realizarea unei narațiuni colective naționaliste

Aici autorul dă exemplul unor cărți de istorie britanice care ridică la rang de artă ”excepționalismul” Marii Britanii, înfățișând țara ca fiind un loc idilic, binecuvântat, unde totul este numai lapte și miere. O astfel de abordare poate fi extrem de periculoasă, hrănind un naționalism exagerat, fals, pentru că ”cei mai mulți dintre noi nu punem la îndoială lecțiile de istorie din copilărie, ci ne petrecem mare parte din viață dând crezare celor ce ni s-a spus.”

Trecutul este supus prelucrării și remodelării

Istoria se bazează pe povești spuse de oameni, iar oamenii pot înflori, denatura sau omite diverse aspecte din trecut, din motive subiective. Nimănui nu-i place să se mândrească cu un străbunic cerșetor sau un unchi debil mintal, iar un tată care a murit pe front eroic este mai bun decât un tată care a fost împușcat pentru dezertare. Așa cum trecutul unei familii poate fi ”înfrumusețat”, așa pot fi manipulate și ”dovezile” despre anumite evenimente istorice.

Ficțiunea istorică devine istorie legitimă

Televiziunea, cinematografia au un impact extraordinar asupra memoriei colective, iar dacă filmul spune o poveste bună, aceasta se întipărește în mintea oamenilor ca fiind adevărată. Pentru a întări această afirmație, Otto English oferă în carte mai multe exemple de filme și seriale de televiziune britanice inspirate din evenimente reale, dar care denaturează istoria.

Oamenii cad pradă ”miturilor”, iar pe măsură ce trece timpul, miturile prind rădăcini și capătă un adevăr al lor

Un exemplu edificator este faptul că America a fost descoperită de Columb, în încercarea acestuia de a dovedi că Pământul nu este plat. Adevărul este cu totul altul, însă Columb s-a potrivit mai bine în rolul de ”fondator” al Americii decât exploratorul italian Giovanni Caboto sau vikingul Leif Erikson. Iar pe măsură ce americanii au acceptat această istorie falsă, orice lucru ”rău” (dar adevărat) despre Columb a fost șters din memoria colectivă și orice încercare de a pune sub semnul întrebării acest fapt istoric este întâmpinată cu oprobiul general și atacată cu fervoare. (În realitate, Columb nu a pus niciodată piciorul în America continentală, de Nord sau Sud, vikingii sunt cei care au ajuns primii în America. De asemenea, deși Columb este văzut ca un erou și amintit ca un explorator excepțional, fostul guvernator al Indiilor de Vest s-a remarcat prin incompetență, violență și barbarie și a murit marginalizat și neglijat.)

Desconsiderarea aproape completă a femeii din istorie

Încă din antichitate, rolul femeilor a fost ignorat sau trecut pe planul secund. Marea majoritate a istoricilor au fost bărbați, iar aceștia nu s-au sinchisit să acorde nicio atenție femeilor. Din păcate, această atitudine continuă să existe și astăzi printre unii istorici și savanți. S-a creat falsa impresie că femeile nu au făcut nimic important în viața lor, ceea ce nu este deloc adevărat. Însă, femeile au fost întotdeauna eclipsate de bărbați, iar cele despre care se mai vorbește în cărțile de istorie sunt cele care au trebuit să facă lucruri mult mai importante decât contemporanii lor bărbați pentru a se impune.

În loc de concluzie

Istorie falsă este o carte ce merită citită. Deși multe din aspectele prezentate în carte sunt într-o oarecare măsură cunoscute, modul în care autorul pune pe tapet subiectele este unul fascinant. Umorul și stilul narativ accesibil îți păstrează atenția și te convinge să dai pagină după pagină. Dacă nu ții cont de structura cărții și de faptul că titlul capitolelor nu se potrivește neapărat cu textul (sau îți creează alte așteptări), lectura este una captivantă.

Și pentru că am început cu un citat prezentat ca motto-ul cărții, trebuie să terminăm cu un citat în loc de concluzie, iar pentru acest lucru am ales:

”Ceea ce contează este adevărul și numai adevărul; altfel, precum munițiile părăsite de armată, istoria rea asimilată în tinerețe poate cauza carnagii după ani de zile de când cărțile au fost citite. Din mituri se nasc mari minciuni, se pot propaga fantasmagorii uriașe și întregi națiuni pot porni la război.”

Găsești cartea AICI.

Citește și: O femeie lipsită de importanță, de Sonia Purnell – povestea incredibilă a unei femei uimitoare