Cu un cadru gotic și o atmosferă întunecată, tensionată, Hanul Jamaica, de Daphne du Maurier este un roman palpitant care trebuie neapărat citit!
Hanul Jamaica: scurt rezumat
Cu acțiunea plasată în secolul al XIX-lea (probabil undeva în anii 1820-1830 – nu este specificată exact perioada în carte), Hanul Jamaica spune povestea lui Mary Yellan, o fată orfană care, după moartea mamei sale, călătorește în nord pentru a locui cu mătușa Patience și unchiul Joss Merlyn, care este proprietarul unui han. Cu cât se apropie mai mult de destinație, Mary află că Hanul Jamaica are o reputație îngrozitoare printre localnici și oamenii de bună credință se feresc să-i treacă pragul.
Când ajunge în sfârșit la han, Mary descoperă că mătușa pe care și-o amintea ”drăgălașă ca o zână” este doar o umbră a ceea ce a fost cândva. Acum este o ființă copleșită de tristețe, cu mințile rătăcite și înfiorător de terifiată de soțul său, Joss. Acesta este un bărbat zdravăn, cu trupul uriaș și ”puterea unui cal”, necioplit și violent. În plus, descoperă că hanul este dărăpănat, neîngrijit și ce este mai neobișnuit este faptul că nu găzduiește oaspeți, ci este frecventat de oameni extrem de dubioși.
Deși primul său impuls este să plece rapid de-acolo, decide să rămână ca s-o protejeze pe mătușa Patience, până găsește o cale de evadare pentru amândouă. După puțin timp, Mary își dă seama că Joss este implicat într-o schemă ilegală de contrabandă și alte lucruri mult mai întunecate. Pe măsură ce zilele trec, ea este prinsă în capcana jocurilor periculoase ale unchiului său și nimeni nu o poate ajuta să scape. Iar lucrurile se complică când începe să se simtă atrasă de fratele unchiului său, Jem, hoț de cai.
De ce recomand Hanul Jamaica?
Hanul Jamaica nu are o acțiune alertă, care să te țină în priză. În schimb, are o atmosferă întunecată, gotică, care te captivează. Este atât de bine scrisă, încât nu te poți opri din citit. Descrierile lui Du Maurier sunt vii, puternice, bântuitoare. Simți constant tensiunea din aer, vezi parcă mlaștinile alunecoase și periculoase, pământul umed și neprietenos din ținuturile acelea parcă uitate de Dumnezeu, simți vântul aspru în față și ceața de pe dealurile singuratice.
Dacă Du Maurier excelează în crearea unei atmosfere sinistre, nu se lasă mai prejos nici în distribuția de personaje, fiecare interesant în sine. Joss Merlyn este bărbatul violent, brutal, lacom, dar este și omul slab, bântuit de nelegiuirile sale și chinuit noaptea de coșmaruri din această cauză. Jem este băiatul crescut într-o familie cu probleme și, deși, își câștigă traiul prin metode necinstite (este hoț de cai) are dramul de umanitate necesar ca Mary să se îndrăgostească de el. Iar Mary este eroina noastră, fata fragilă pe exterior, dar incredibil de curajoasă și puternică pe interior. Este fata capabilă să spargă toate barierele pentru a trăi viața liniștită și cinstită pe care o dorește. Bineînțeles mai este și Francis Davey, vicarul din Altarnun, un om misterios, care îi stârnește lui Mary încredere, dar și neliniște…
Un alt atu al cărții este finalul și mai ales discuția dintre Mary și Francis Davey, în care Du Maurier își dezvăluie adevăratele crezuri despre răul absolut, creștinism și religie, civilizație.
În concluzie, Hanul Jamaica este un roman clasic ce nu trebuie ratat. Nu știu ce anume îl recomandă mai mult, stilul narativ excepțional al scriitoarei, decorul ”vintage” sau atmosfera sumbră, tensionată, însă în mod clar este o carte ce impresionează, o poveste pe care o citești pe nerăsuflate.
Iar dacă îți plac romanele cu atmosferă tensionată, întunecată, îți recomandăm să citești și: Motelul Sun Down, de Simone St. James
Lasă un răspuns