Mai aveți timp să vă gândiți din când în când ce vă face fericiți? Banii, călătoriile, familia sau pasiunea pentru muncă? Ce anume din cele enumerate mai sus vă fac să vă simțiți împliniți și fericiți?
Din păcate, în societatea de astăzi vedem mai multe fețe triste decât vesele, mai multă anxietate decât capacitate de relaxare și mă întreb dacă nu cumva umblăm după lucruri care ne creează un fals sentiment de fericire. De fapt, eu cred că umblăm după lucruri care ne fac plăcere, dar nu neapărat fericiți.
Dar mai bine haideți să vedem ce au de spus specialiștii.
În căutarea fericirii – o carte excelentă, ușor de înțeles și foarte actuală
Bertrand Russell, matematician, eseist, laureat al Premiului Nobel pentru literatură și unul dintre cei mai importanți filozofi ai secolului XX a realizat un eseu foarte interesant despre fericire pe care vi-l recomand cu încredere. Este vorba despre În căutarea fericirii, o carte foarte ușor de înțeles, fără cugetări filozofice greoaie sau remarci elitiste. În această carte sunt idei simple, de bun simț și sunt dezbătute subiecte care ne invită parcă să ne uităm un pic mai atent la viața noastră și să ne refacem prioritățile.
Ce ne face nefericiți?
Înainte de a dezbate cauzele fericirii, Russell face o analiză a factorilor care ne fac nefericiți. Iată câteva cauze explicate mai în detaliu în carte.
Goana după succes financiar
Un om care câștigă mulți bani trece în ochii societății ca un om inteligent. Unul care nu reușește asta, trece drept incapabil. Nimeni nu-și dorește să fie prost și atunci apare acea goană continuă după bani și după recunoaștere socială.
Să ai bani nu este în sine un lucru rău. Ba dimpotrivă, oferă multe posibilități de sporire a fericirii. Însă succesul privit ca unic scop al vieții te face să nu poți să te bucuri niciodată de ceea ce ai. Vrei tot mai mult și mai mult. Unii oameni muncesc atât de mult să aibă succes financiar, încât o dată ce-l au, nu mai știu ce să facă cu timpul lor liber. Vor câștiga din ce în ce mai mult într-un timp din ce în ce mai scurt, iar dacă nu mai au alte pasiuni pe care să le cultive, dorințe sau lucruri de care să se bucure, va fi descumpănit de propriul său succes.
Ideea este că succesul este doar unul din ingredientele fericirii și este prea scump plătit dacă pentru obținerea lui s-au sacrificat celelalte ingrediente.
Oboseala excesivă
Russell punctează foarte bine faptul că, în ziua de azi, cea mai întâlnită formă de oboseală este cea intelectuală. Oamenii care își consideră munca atât de importantă ajung la un moment dat să nu se mai poată dezlipi de aceasta. Ei se îngrijorează constant de lucrurile pe care le au de rezolvat la birou și nu se pot relaxa deloc. Sunt în continuu conectați la ce se întâmplă la munca lor pentru că aceasta îi face să se simtă importanți. Mai sunt și alți oameni care au diverse răni sentimentale și încearcă să le rezolve cufundându-se într-o muncă excesivă. Toate acestea vor duce la un moment dat la un colaps emoțional.
Nu mai avem timp să gândim, nu mai avem timp să ne relaxăm și să ne bucurăm de rarele momente de liniște. Viața noastră este pe repede înainte și creierul nostru este într-o stare de excitație continuă. După muncă, vom căuta distracțiile care ne oferă plăceri rapide și uite așa se învârte roata vieții. Grijile ne acaparează viața pentru că ni se spune că, dacă punem un pic de pauză, vom rămâne în urmă. Și atunci mergem înainte ca niște roboței.
Invidia
Invidia este una dintre cele mai regretabile caracteristici ale firii umane. Pierdem atâta energie cu invidia asta, încât nu ne dăm seama cât de nefericiți ne face. În loc să ne bucurăm de ceea ce avem, suferim pentru ceva ce au alții și nu avem noi. Asta se întâmplă pentru că de multe ori, modul nostru de gândire este în termeni de comparație. Ceea ce este extrem de greșit. Suntem diferiți. Fiecare dintre noi are calități și defecte și în nici un caz nu trebuie să ne comparăm reușitele și avuțiile cu alte persoane. Invidia este strâns legată de competiție, iar societatea modernă este clădită pe această bază, a competiției.
Frica de opinia publică
Frica asta ni se inoculează de când suntem mici. ”Ce zice lumea dacă te murdărești pe haine? Ce zice lumea dacă spui ceva considerat greșit? Ne faci de rușine! Râde lumea de tine!” Mi-ar plăcea tare mult să nu mai aud părinți spunându-le copiilor lor aceste cuvinte. Dacă părinții ar reuși să reformuleze aceste afirmații astfel încât să nu mai existe acele ”ce zice lumea” și ”râde lumea de tine” , atunci am rezolva foarte multe lucruri. Dar și părinții au fost crescuți la rândul lor în același spirit și este foarte greu să-i învețe pe copii să nu le mai pese de ”ce zice lumea”.
De prea multe ori, oamenii îndură suferințe inutile doar de frica opiniei publice. Modul nostru de viață ar trebui să izvorască din propriile noastre impulsuri profunde. Nu din gusturile și dorințele celor care ne sunt rude, vecini sau cunoștințe. O viață care presupune o continuă confirmare a calităților în fața societății nu are cum să fie una fericită.
Ce ne face fericiți
Russell ne oferă câteva răspunsuri despre ce ne face fericiți, punctând faptul că cel mai distinctiv semn al fericirii unui om este pofta de viață. Un om care se bucură de fiecare moment al vieții, un om care este interesat de cât mai multe lucruri, are multe pasiuni și vede lucrurile frumoase și partea plină a paharului este un om fericit.
Un om care nu se frământă, nu se agită și nu se îngrijorează AIUREA este un om fericit.
Un om care știe să-și umple timpul liber în mod inteligent este un om fericit.
Un om care are parte de afecțiune din partea celor apropiați este un om fericit. Un om care și-a dezvoltat relații bazate pe afecțiune, încredere și respect reciproc cu alte persoane va fi mult mai fericit decât un om care nu a reușit acest lucru. Această afirmație mă duce cu gândul la studiul Universității Harvard care a analizat, timp de 75 de ani, viețile a 724 de bărbați și a descoperit că secretul fericirii constă în construirea de relații afective bune cu persoanele din jurul tău.
Vă las pe voi să mai descoperiți și alte ingrediente din rețeta fericirii, așa cum sunt prezentate de Russell, În căutarea fericirii, o carte pe care o recomand părinților, profesorilor, dar și adolescenților.
Ca să-ți aduci zâmbetul pe buze, citește Extraordinarul voiaj al unui fakir care a rămas blocat într-un dulap Ikea, de Romain Puertolas sau Unde ai dispărut, Bernadette?, de Maria Semple.
Razvan says
Interesante cele 4 surse de nefericire.
Raluca says
Interesante și adevărate:)