Ce activități extrașcolare alegem pentru copiii noștri?

Suntem în secolul vitezei și al performanței. Iar copiii noștri trebuie și ei să se obișnuiască cu ritmul ăsta, nu-i așa? Trebuie să știe cât mai multe, să facă toate lucrurile cât mai bine, să se perfecționeze continuu! Ca să ne dăm seama dacă are vreun talent, trebuie să-l ducem la dans, la înot, la franceză, la engleză, la baschet, la tenis, la șah. Eventual și la pictură! Poate o ieși din el un mic Roger Federer sau un Pablo Picasso. Nu se știe niciodată!

Ce-i dacă e obosit copilul? Trebuie să se învețe de mic cu greutățile pentru a face față vieții dificile care-l așteaptă! Păi știe el cât plătesc eu pe lună pentru toate astea? Știe el la câte renunț eu ca el să meargă la toate activitățile astea?

Câți dintre părinți gândesc așa?

Motivația noastră este că vrem copiii noștri să știe câte un pic din toate. Sau pentru că vrem să nu rămână în urmă, toți ceilalți copii mergând la multe asemenea activități extrașcolare. Vrem să compensăm faptul că noi nu am avut atâtea posibilități și doar băteam mingea în fața blocului toată ziua. Sau vrem să-i ținem ocupați pentru că altfel ar sta lipiți de telefon, tabletă sau televizor. Sau pur și simplu să-i obosim pentru că altfel, seara, când ajungem noi acasă de la serviciu, ne sar în cap.

Indiferent de motivele pentru care copiii ajung să aibă multe activități extrașcolare, adevărul este că îi suprasolicităm și punem o presiune prea mare pe umerii lor. Pentru că noi înșine suntem foarte ocupați și foarte obosiți, în loc să-i protejăm pe copiii noștri de un ritm haotic de viață, reușim să-i tragem după noi.

Copiii noștri au atât de multe responsabilități, de la o vârstă atât de mică și au un program atât de încărcat, încât pe mine mă sperie. Am impresia că nu-i lăsăm suficient de mult să copilărească. Să se plictisească. Sau pur și simplu să se odihnească.

Vă rog să nu mă înțelegeți greșit! Nu sunt împotriva sporturilor și a activităților extrașcolare! Ba dimpotrivă, consider că acestea le pot dezvolta abilități importante, îi disciplinează, îi ajută să socializeze și nu în ultimul rând, sunt distractive! Însă ceea ce vreau eu să spun este că ce e prea mult, strică! Copiii noștri sunt obosiți, surescitați, într-o continuă activitate. Normal că-i plictisesc cărțile, că nu au răbdare să citească. Ei nu știu să se relaxeze, să savureze o carte sau un moment de liniște, pentru că nici noi nu-i învățăm să facă asta!

De câte ori nu vi s-a întâmplat să citiți împreună o carte, repede, înainte de culcare? Fără să stați să vorbiți despre ea, să-i răspundeți la întrebări, să se gândească la ce ați citit? De câte ori nu v-ați grăbit să citiți o carte pentru că era prea târziu, erați prea obosiți (și voi, și copilul) după o zi plină și a doua zi trebuia s-o luați de la capăt. Eu recunosc că mi s-a întâmplat de mai multe ori. De multe ori copiii au fost atât de obosiți încât nu mai puteau fi atenți la lectură. De multe ori eu nu avem starea și dispoziția necesară pentru a le asigura o lectură de calitate!

Ce e de făcut?

Eu cred că o viață trăită pe repede înainte nu e benefică nici pentru copii, dar nici pentru noi. Este obositor și pentru noi să umblăm de colo-colo ca să ducem copilul la un opțional sau altul. Ne pierdem nervii în trafic, sărim peste cină sau mâncăm prea târziu sau nesănătos, ne pierdem răbdarea așteptând pe la diverse uși și lista ar putea continua.

Așa că, ar fi bine să călcăm puțin frâna. Să mai încetinim cursa și să ne uităm un pic pe geam afară. Cum anume?

Limitați activitățile extrașcolare la una sau două pe timpul săptămânii

Știu copii de 6-7 ani care trebuie să facă față unui program de 6-7 opționale pe săptămână. La început, copilul respectiv ar putea manifesta interes pentru toate și își dorește să meargă la toate, dar de la un moment dat mă tem că nu știu unde se termină dorința copilului și începe ambiția părintelui. Și clar, dacă sunt prea multe, copilul nu poate să performeze la toate. Părerea mea este că ar trebui văzut ce interese are copilul, la ce opțional îi place mai mult și apoi limitat numărul acestor opționale la cel mult două în timpul săptămânii.

Lăsați copiii să petreacă mai mult timp în aer liber

Sunt foarte mulți părinți care sunt de părere că pierd vremea copiii în parc. După părerea lor este mai util să strecoare un pic de engleză sau niște arte plastice în programul lor. Eu cred că, pe lângă faptul că stau în aer liber, copiii pot învăța foarte multe și din joaca în parc. Învață să socializeze cu alți copii, se cațără (ceea ce este foarte bine pentru musculatura copiilor), se joacă și în pământ, își folosesc imaginația creând diverse scenarii și jocuri printre copaci, se apropie de natură. De prea multe ori ne depărtăm de natură, de animale, insecte, plante și asta ne de-sensibilizează. Cum putem noi vorbi de ecologie, de reciclare ș.a.m.d dacă noi nu-i învățăm pe copii să iubească natura și mediul înconjurător? 

Lăsați copiii să mai și ”chiulească” o dată când sunt prea obosiți sau nu au chef

Nu cred că este o tragedie dacă lipsesc o dată de la un opțional. Copiii, ca și noi de altfel, au nevoie de o pauză să-și tragă sufletul. Permiteți-le să facă asta, nu le împingeți limitele când nu este cazul. Bineînțeles le puteți spune că data respectivă este o excepție.

Plănuiți activități la care să participe toată familia

De foarte multe ori uităm că trebuie creată o relație de familie. Nu este suficient să fiți prezent acasă și să vă vadă copilul. Trebuie să vă faceți timp special la care să participe toți membrii familiei. Este șansa de a-ți asculta copilul, de a-i acorda atenție, de a crea o legătură sufletească cu el. Eu cred că e mai bine să avem un copil echilibrat decât un copil supradotat care nu-și găsește locul în familie și în viață. Fie că stați împreună la cină și vă povestiți întâmplările de peste zi, fie că vă jucați împreună un joc (remi, cărți, etc), faptul că sunteți împreună contează mai mult decât 100 de cuvinte învățate în engleză.

Stați un moment și gândiți-vă la viața copilului vostru! Dacă este prea aglomerată, discutați împreună, setați-vă prioritățile și luați lucrurile mai încet. Gândiți-vă că este ok și doar să stați împreună, să vă jucați sau să nu faceți nimic împreună, să citiți o carte sau să vă bucurați de natură. Mergeți cu bicicleta, jucați fotbal pe iarbă, stați cu picioarele în râu. Și nu uitați să luați o carte cu voi:)

Orice activitate alegeți pentru copiii voștri, nu uitați că, în primul rând copiii au nevoie să fie copii.