Catherine cea îndărătnică, o lectură excelentă pentru adolescenți!

Avem o idee romanțată despre vremurile străvechi. Cavaleri, domnițe, povești de amor, dueluri în numele dragostei, toate acestea par mai frumoase privite de la o distanță de câteva secole. Când eram copii sau chiar adolescenți ne imaginam că trăim în acele vremuri, că luptăm victorioși pentru rege și salvăm onoarea domnișoarelor aflate la ananghie. Pe atunci, în imaginația noastră nu aveau loc bolile, mizeriile și mirosurile înfiorătoare care erau la ordinea zilei în Evul Mediu. Și nici nedreptățile și cruzimile care erau ceva normal pe atunci.

Nici nu ne putem închipui cum era să nu te speli cu lunile, să dormi cu animalele în odaie și să mănânci din același loc cu șobolanii. Ce să mai vorbim de lumină, căldură și tot confortul pe care-l avem acum?

Tocmai de aceea este bine să mai citim câte o carte care ne scoate la lumină viața adevărată pe care au dus-o înaintașii noștri, dincolo de poveștile cu prinți și prințese, cavaleri și domnițe pe care le știm deja. Pentru asta vă recomand Catherine cea îndărătnică, o poveste care descrie cu mult umor și un farmec extraordinar viața din Anglia Evului Mediu.

Despre ce e vorba

Catherine cea îndărătnică are 14 ani și este fiica unei doamne de viță nobilă și a unui cavaler fără prea multă avere. Este anul 1290 și Catherine trebuie să învețe să coasă, să toarcă, să brodeze și să cârpească. Pe de o parte mama și doica ei vor s-o educe, adică să devină o doamnă desăvârșită, cu ochii plecați și gura ferecată. Pe de altă parte, tatăl ei vrea s-o mărite cu orice preț. Dar Catherine ar prefera să iasă la pășune cu pastorul de capre și să-și petreacă vremea dănțuind cu sătenii la praznice. Nici prin gând nu-i trece să se mărite cu nici un pețitor din aceia care-i trec pragul. Le face fiecăruia câte o ghidușie, iar toți acești neisprăviți ajung să fugă rupând pământul, lăsând-o nemăritată. Asta până când își face apariția Barbă Nețesălată….

De ce recomand Catherine cea îndărătnică

Povestea este scrisă sub formă de jurnal și redă cu mult realism viața pe care o trăiau oamenii în acea vreme. Așa aflăm că femeile își petreceau majoritatea timpului brodând, cosând și ocupându-se de treburile gospodărești. În timpul ce le rămânea, ele erau nevoite să pregătească leacuri pentru mahmureală, burți stricate, dureri de cap și de dinți. Bărbații luptau pe câmpul de bătălie în numele regelui, iar apoi se îmbătau toată ziua și se țineau numai de prostii.

Tot din jurnal aflăm de condițiile mizere în care trăiau oamenii acelui secol. Ce leacuri ciudate foloseau pentru tratarea bolilor, cum își construiau casele, cât de mult le era guvernat viața de religie și cât de mult credeau în vrăji și blesteme. Este descrisă o lume care ni se pare îndepărtată, dar care mai păstrează încă diverse aspecte. Multe lucruri s-au schimbat, dar multe au rămas aceleași!

Catherine cea îndărătnică este o carte scrisă cu mult umor. Limbajul pe care-l folosește Catherine este unul extrem de colorat, naiv, dar plin de înțelesuri.

Catherine este o fată isteață, care-și dorește mai mult de la viață. Ea nu se supune normelor și regulilor rigide și aberante ale vremii. Dar, de fapt, ea este o fată care-și caută identitatea și un loc al său.

Cui o recomand?

Mi-a plăcut tare mult cartea și o recomand cu multă căldură. Este o carte pentru toți cei care își doresc să-și depășească condiția, o carte pentru toți cei care îndrăznesc să aibă vise! Recomand Catherine cea îndărătnică din toată inima tuturor tinerilor de peste 12 ani.

Cartea este o lectură mai mult decât plăcută, este o lecție de istorie și de viață .

Iubitorilor de istorie de la 16 ani în sus, recomand o carte fenomenală despre care am scris o recenzie pe acest site, și anume Stâlpii Pământului, de Ken Follet.

Lectură plăcută!